Campanie de strângere de fonduri pentru salvarea casei memoriale Iuliu Maniu

Alexandru Moldovan

Casa memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin, unde a crescut și a locuit până în 1940 cel ce a fost în trei rânduri prim-ministru al României și una dintre cele mai importante personalități politice din perioada interbelică, se află într-o avansată stare de degradare, Parohia Greco-Catolică din localitate lansând o campanie publică de strângere de fonduri pentru salvarea monumentului istoric amenințat cu dispariția.
Clădirea este monument istoric memorial, fiind construită în anul 1879 de către tatăl marelui om politic, Ioan Maniu, descendent pe linie paternă din familia lui Simion Bărnuțiu.
Casa memorială „Iuliu Maniu” nu este funcțională în prezent, orice activitate fiind interzisă datorită faptului că prezintă pericol de prăbușire parțială în unele zone, puternic afectate de infiltrații majore de apă în pereți, acoperișul fiind în totalitate degradat.
Potrivit preotului greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, inițiator al campaniei de strângere de fonduri, după anul 1947, când Iuliu Maniu a fost arestat, casa a fost transformată pe rând în depozit de îngrășăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii și, în ultima perioadă, cămin pentru copii cu handicap sever. În tot acest timp clădirea a fost prost întreținută. Casa este construită din materiale tradiționale — lemn, cărămidă și parțial din cărămidă nearsă, din această cauză procesul de deteriorare fiind extrem de rapid.
Parohia Greco-Catolică Bădăcin, administratorul actual al clădirii, este interesată de conservarea monumentului, însă nu are putere financiară pentru susținerea execuției lucrărilor de consolidare, motiv pentru care, cu sprijinul Episcopiei Greco-Catolice Oradea s-a reușit finanțarea proiectului de consolidare și reabilitare.
„Având în vedere starea actuală și vulnerabilitatea clădirii, se impun intervenții de primă urgență pentru a evita prăbușirea acesteia și dispariția casei memoriale Iuliu Maniu, unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din România, care a fost prim ministru al României în perioada interbelică în trei guverne, președintele Partidului Național Român între anii 1919-1926, președinte al Partidului Țărănesc în perioada 1926-1933 și 1937-1947, membru de onoare al Academiei Române din anul 1919”, apreciază Cristian Borz.
Potrivit acestuia, în prima fază ar fi nevoie de o serie de lucrări de pune în siguranță a clădirii, estimate la 50.000 de euro, iar refuncționalizarea casei memoriale „Iuliu Maniu”, prin transformarea ei în muzeu, este estimată la 350.000 de euro.
După reabilitare, în casă ar urma să fie aduse o parte din mobilierul și dotările originale, găzduite temporar într-un muzeu amenajat la subsolul bisericii greco-catolice din Bădăcin. Preotul a reușit, uneori în mod suprinzător, recuperarea unora dintre obiecte, răspândite de-a lungul vremii în întreaga țară.
„Iuliu Maniu a fost ultima dată aici în 1940, dar sora lui a locuit aici până în 1947, când a fost și ea arestată. Parte din mobilier a fost luat de către săteni, iar o altă parte a ajuns pe la instituții publice, în Șimleu Silvaniei. Și biroul lui Iuliu Maniu l-am recuperat de la primăria din Șimleu Silvaniei. Obiectele care mai erau în casă le-am dus la muzeul din subsolul bisericii, din sat, pentru a le conserva. Câteva sobe rotunde, din fontă, extraordinar de frumoase, ce apar în fotografiile vremii, le-am identificat la școală. Între timp, am recuperat și alte obiecte. De exemplu bastonului lui Maniu, cu care a fost arestat, are o poveste foarte interesantă. Un ofițer politic al închisorii de la Sighet încerca, la finele anului 2007, să-l vândă pe piața neagră, împreună cu o pălărie, o batistă și un obiect de încălțat cizme. Un jurnalist din Sighet îl descoperă și anunță procuratura de la Cluj, ce a început o anchetă penală în acest caz. Întrebat fiind de ce nu le-a predat până atunci, el a spus că nu l-a întrebat nimeni. Mai mult, a cerut chirie pe ele, cinci lei pe zi, din 1947 și până în 2007. Nu a primit așa ceva, bineînțeles. În 2012 ele au ajuns la București, de la Cluj-Napoca, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte și abia în 2012 am reușit să le aducem la Bădăcin. Un alt exemplu: acum doi am primit un telefon din Baia Mare. Un domn, pe patul de moarte, i-a spus preotului că are un covor din casa din Bădăcin și vrea ca acest covor să ajungă din nou la casa lui Maniu. Preotul m-a sunat și m-am dus după el. Am mai recuperat un ceas, semnul de identitate cu care a luptat în primul război mondial și altele”, afirmă Cristian Borz.
La conacul de la Bădăcin s-au luat decizii importante pentru națiunea română din Transilvania. Aici s-au întâlnit oameni politici care au realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. În perioada interbelică, în afara oamenilor politici, la Bădăcin veneau studenți și elevi în tabere organizate în casa Maniu. Aceștia erau ghidați de Corneliu Coposu, urmașul politic al lui Iuliu Maniu.
Iuliu Maniu nu a fost doar una dintre cele mai importante personalități politice din perioada interbelică, ci și un om deosebit, ce și-a ajutat consătenii ori de câte ori a fost nevoie.
„Când venea la Bădăcin, îi plăcea să meargă pe câmp, să stea de vorbă cu oamenii, pentru a afla pulsul societății. Mai mult, foarte mulți de aici, din sat, au beneficiat de burse de studii din partea lui. Foarte mulți au ajuns medici, avocați, preoți, beneficiind de sprijinul lui. Un medic ce a avut și descoperiri în domeniu imunologiei, Ștefan Chișiu, a fost crescut în casa lui Maniu. El făcea parte dintr-o familie de la care Maniu cumpăra lapte. Într-o dimineață, tatăl care aducea laptele n-a mai venit, în locul lui sosind un copilaș, de vreo 10 ani. Maniu era acasă și l-a întrebat: Unde este tatăl tău, pentru că el trebuia să vină cu laptele. Copilul zice: Tatăl meu a murit azi noapte. În momentul acela, Maniu l-a luat pe copil în casa lui, l-a crescut, l-a ținut la școală și acesta a ajuns un cercetător faimos”, povestește preotul greco-catolic.
Cariera sa politică a celui poreclit „Sfinxul de la Bădăcin” s-a întins pe parcursul a 56 de ani, acesta implicându-se activ în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Începând cu 1940, Maniu a fost fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu, iar după cel de-al doilea război mondial a devenit simbolul rezistenței anticomuniste, el fiind arestat în 1947, în urma „înscenării de la Tămădău”. Condamnat la închisoare pe viață, a fost trimis la penitenciarul din Galați, de unde a fost transferat, în 1951, Sighet, închisoare unde a și decedat, la 5 februarie 1953, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului. Rămășițele sale nu au fost identificate nici până astăzi, chiar dacă preotul Cristian Borz și-ar dori ca ele să fie aduse, pentru a fi îngropate, la Bădăcin.
„De câte ori venea acasă, niciodată nu intra în casă ci intra mai întâi la mormintele familiei, pentru a spune o rugăciune. Nepotul lui, Ionel Pop, povestește că odată au ajuns pe o ploaie torențială și Maniu a urcat la morminte. Ionel Pop i-a spus: Unchiule, dar acum plouă, chiar trebuie să mergem. Maniu i-a răspuns: Dragul meu, ori de câte ori îți propui ceva, trebuie să faci ce ți-ai propus, indiferent de condiții. Maniu și-a urmat întotdeauna crezul. El știa că va fi întemnițat și că probabil va muri. Putea să fugă în străinătate, unde avea prieteni. Însă a preferat să rămână”, afirmă preotul.
Proiectul „Refuncționalizarea casei memoriale Iuliu Maniu — între istorie, memorie și prezent”, a fost inițiat pentru a salva de la distrugere un monument istoric și pentru a-l promova. Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile: Lei: RO22RZBR0000060002085400; Euro: RO18RZBR0000060002899205 deschise la Raiffeisen Bank, Agenția Șimleu-Silvaniei, jud. Sălaj, str. 1 Decembrie, nr. 5 , Parohia Greco-Catolică Bădăcin.